Valea Ampoiului este urmărită îndeaproape de DN 74, peisajul rural fiind întrerupt de stâncile albe ale Pietrelor de la Ampoița şi a Calcarelor din Valea Mică. Pasul Bucium (925 m) marchează trecerea în Valea Arieșului, unde satul Roșia Montană poate fi vizitat făcând o scurtă deviere de la traseu (DJ 742).
Râul Arieș este traversat înainte de intersecția cu DN 75 şi poate fi admirat din multe unghiuri până în comuna Buru. Comuna Sălciua de Jos are un farmec aparte, atât datorită versantului expus al Platoului Bedeleu, cât şi datorită Expoziției Etnografice Valer Butură, muzeu adăpostit într-o casă cu acoperiș de paie, chiar în centrul localității.
Ultima pare a rutei traversează Depresiunea Rimetea (DJ 107M), un loc de poveste unde stâncile abrupte ale Colţilor Trascăului şi Pietrei Seciului mărginesc satele Rimetea şi Colţeşti. Cetatea Trascăului şi Cheile Aiudului completează lista de obiective spectaculoase, iar casele rustice unde se poate înnopta şi mâncarea tradițională ungurească conving orice călător să poposească aici.
Artera națională DN 1 închide bucla circuitului traversând orașele Aiud și Teiuș, Cetatea Aiudului putând fi locația ultimei opriri de pe traseu. Zidurile groase ascund una din cele mai vechi cetăți urbane din Transilvania.
2 Roșia Montană – Încă de pe vremea dacilor, de aici s-au extras importante cantități de minereu aurifer, atrăgând astfel de-a lungul timpului din ce în ce mai mulți aspiranți la bogăție.
3 Casele de paie încă sunt răspândite în Munţii Apuseni, iar expoziţia etnografică Valer Butură este una din cele mai complete de acest gen.
4 Cetatea Colțești – Deși se mai păstrează doar câteva porțiuni din zidurile de incintă și din cele două turnuri ale fortificației, cetatea este extrem de pitorească fiind așezată pe o înălțime calcaroasă izolată și abruptă.
5 Eforturile de renovare şi conservare a patrimoniului cultural material a localnicilor din Rimetea a adus acestui sat premiul Europa Nostra în 1999 şi prestigiu la nivel naţional.
6 Cheile Aiudului – Cunoscute şi sub numele de Cheile Vălişoarei, rezervaţia naturală de tip botanic și geologic impresionează prin pereţii de calcar de peste 250 m.